Cele mai performante firme din domeniul construcţiilor au fost premiate la Topul Firmelor 2016, de către Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud. Criteriile utilizate la realizarea clasamentului sunt: cifra de afaceri, profitul, rata profitului, eficiența utilizării resurselor umane, eficiența utlizării capitalului angajat, ele fiind calculate automat în baza datelor de bilanț.

1.Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale: Frasinul (mari), Mis Grup (mijlocii), Compeador (mici), Kobalt Engineering (micro)

2.Lucrări de construcţii a drumurilor: Dimex 2000 Company (mijlocii), Cridar Cons (mici), Dacia (micro)

3.Construcţia de poduri şi tuneluri: Infrax

4.Lucrări de construcţii a proiectelor utilitare pentru fluide: Hidrocanal (mici), Terraqua Water System (micro)

5.Lucrări de construcţii-electricitate: Hardvision (mici), Euroland 2002 (micro)

6.Lucrări a altor proiecte inginereşti: Grand-Remacon (mici), Borgovan Construct (micro)

7.Lucrări de pregătire a terenului: Caterpilar Transilvania (mici), AIG Comp (micro)

8.Instalaţii electrice şi de armături: Electro-Ursa Servcom

9.Instalaţii pentru sisteme de telecomunicaţii: Datacor

10.Lucrări de instalaţii electrice: El-Conexiuni

11.Lucrări de construcţii a altor proiecte inginereşti: Ecomas Energosystem (mici), York Sistem (micro)

12.Alte lucrări de instalaţii pentru construcţii: Simona-I.S.

13.Lucrări de ipsoserie: Ildibau (mici), Marimar Nelyseb (micro)

14.Lucrări de tâmplărie şi dulgherie: Andreplast (mici), Ducan PKW&LKW (micro)

15.Lucrări de pardosire: Imperial Comex

16.Lucrări de pardosire şi placare a pereţilor: Ventana Plast

17.Alte lucrări de finisare: Ruxy Com

18.Lucrări de învelitori, şarpante şi terase: Nedar Construct

19.Alte lucrări speciale de construcţii: Sutyy Astor (mici), Someş Top Grup (micro)

România poate exporta carne de vită în Turcia, după validarea celor două unități de abatorizate din județele Călărași și Bistrița-Năsăud de către specialiștii turci, în condițiile în care, din momentul aderării la Uniunea Europeana (UE), nu a avut acces pe această piață, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. Unul dintre aceste abatoare este cel aparţinând Agro -Invest Prod. 

"De când suntem în Uniunea Europeană nu am exportat bovine vii și carne de vită în Turcia pentru că s-a opus masiv deschiderii pieței către UE din cauza encefalopatiei spongiforme bovine (ESB), cunoscută drept boala vacii nebune. Recent, în contextul demersurilor pentru aderare, Turcia și-a revizuit punctul de vedere și a deschis exporturile pentru câteva state din UE. România a reușit, după un tur de forță, să obțină și de la Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) statutul dețară cu risc scăzut la ESB", a precizat ministrul Agriculturii, pentru Agerpres.
 

Acesta susține că redeschiderea comerțului cu bovine și carne de vită în Turcia a survenit și în urma negocierilor purtate cu omologul turc, Faruk Celik, precum și a diligențelor întreprinse de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) pe lângă instituția similară din Turcia. Astfel, în urma unei misiuni de audit desfășurată în perioada 3-7 octombrie 2016 de către specialiști din Ministerul Agriculturii, Alimentației și Creșterii Animalelor din Republica Turcia, au fost validate primele unități de abatorizare pentru bovine ce pot exporta carne de vită.

În context, Irimescu consideră că trebuie schimbată puțin politica MADR pe acest segment pentru încurajarea producătorilor să îngrașe vițeii până la o greutate optimă, pentru că aduce mai multă plusvaloare la export.

"Trebuie să schimbăm un pic politica ministerului pe acest segment, să dam stimulentul pentru viței în două etape, adică ceva dacă l-a dus la 300 de kilograme si încă o plată dacă ajunge la 600 de kilograme. Trebuie sa încurajăm oamenii să nu mai vândă viței. Este important să creăm un mecanism ca să stimulăm oamenii să țină vițelul până la greutatea optimă", a adăugat ministrul Agriculturii, potrivit sursei citate.

La 1 iunie 2016, România avea 2,08 milioane de capete de bovine, în creștere cu 0,2% față de perioada similară din 2015.

Începând cu data de 20 octombrie, operatorii economici care comercializează către populație pâine, produse de panificație și produse de patiserie obținute din produse congelate, precum și unitățile de restaurație colective (șaormerii, cantine, rulote și cafenele – n.r.) care utilizează la prepararea meniurilor produse alimentare congelate au obligația de a informa consumatorii prin afișare la loc vizibil, lizibil, ușor de înțeles, într-o formă care să nu permită ștergerea, după caz, pe un afiș, pe etichetă, ambalaj de vânzare, în meniul oferit ori altele asemenea ce însoțesc produsul, cu mențiunea „produs/din produs decongelat”.

Măsura vine ca urmare a intrării în vigoare a  Ordinului 183/2016 privind informarea consumatorilor de către operatorii economici care desfăşoară activităţi de comercializare pe teritoriul României a produselor obţinute din produse alimentare congelate, emis de Preşedintele ANPC şi publicat în Monitorul Oficial nr 725/20.09.2016. 

"În înţelesul prezentului ordin, termenul produs alimentar congelat este produsul: pâine şi produse de panificaţie, produse de patiserie, carne/produse de origine animală, legume, fructe. Nerespectarea prevederilor prezentului ordin constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă contravenţională cuprinsă între 1000 lei şi 10.000 lei. Facem acest anunţ ca un demers de consiliere a operatorilor economici", precizează comisar şef adjunct Dina Suciu, de la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor. 

Nu mai puţin de 340 de fermieri bistriţeni beneficiază de ajutor de minimis pentru achiziţionarea de berbeci de reproducţie din rase specializate pentru producţia de carne şi lapte, conform HG 638/2016. Potrivit directorului executiv, Ioan Nuţu Tabără, de la Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud, vor fi achiziţionaţi 2304 berbeci. La nivelul judeţului nostru, efectivele de ovine sunt de aproximativ 400.000 capete. Cuantumul sprijinului financiar, reprezentând ajutor de minimis, este de maximum 2500 lei/cap berbec din rasă specializată.  Pentru a venit în sprijinul producătorilor, angajaţii Direcţiei de Agricultură vor lucra inclusiv în acest weekend, ne-a declarat Ioan Nuţu Tabără.

         Altfel, în această perioadă, până în 11 noiembrie, la Direcţia pentru Agricultură se primesc cererile beneficiarilor eligibili pentru obţinerea ajutorului de minimis pentru achiziţionarea de juninci din rase specializate de taurine, juninci din specia bubaline şi/sau tauri de reproducţie din rase de carne.

Duminică, la Viișoara, a avut loc cea de-a XVII-a ediţie a expoziţiei de ovine, coordonatorul şi „sufletul” acestui eveniment fiind Ioan Câmpian, preşedintele Federaţiei Romovis.

         Au dat curs invitaţiei Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, primarul Ovidiu Creţu,  icepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Pugna, deputatul Stelian Dolha, subprefectul Terente Ciui, , dar şi oieri din mai multe judeţe, veniți într-un schimb de experiență. 

„Crescătorii de oi din mai multe localităţi din judeţ s-au adunat la Viişoara, la cea de-a XVII-a ediție a expoziţiei de ovine, organizată de Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine din judeţul Bistriţa-Năsăud, ca să admire cele mai frumoase explemplare din rasa Ţurcană Albă, subvarietatea Băla de Bistriţa.

La această ediţie au participat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, specialişti din domeniu, cum ar fi Dan Botănoiu, şi mulţi, foarte mulţi crescători de ovine coordonaţi de „sufletul” acestei manifestāri. Tuturor felicitări şi pot spune că sunt bucuros pentru faptul că judeţul  Bistriţa-Năsăud se află în fruntea zonelor cu cei mai valoroşi crescători de ovine, atât în ceea ce priveşte numărul lor cât şi valoarea genetică”, precizează vicepreşedintele Alexandru Pugna.

Deputatul Stelian Dolha, membru al Comisiei de agricultură, consideră că evenimentul i-a oferit oportunitatea de a-i întâlni astăzi pe cei mai destoinici dintre oierii bistrițeni precum și liderii asociațiilor lor, cei care se zbat de atâta vreme pentru condiții mai bune pentru oierit. "Faptul că ministrul Irimescu a anunțat și la Bistrița că sectorul oieritului- printre cele mai vitregite în materie de subvenție - cu 4,5 euro pe cap de animal anul acesta, va beneficia de o creștere substanțială la 13 euro anul viitor, după notificarea Comisiei Europene, dar până la 24 de euro și chiar 27 euro pentru oaia de prasilă până în 2020 e un motiv de optimism, chiar și moderat", susţine deputatul Dolha.

În luna octombrie 2016, în cadrul Planului Naţional de Controlpentru determinarea prevalenţei Escherichia Coli verotoxigenă (VTEC) în produse alimentare de origine animală, inspectorii DSVSA Bistriţa-Năsăud au prelevat şi au transmis pentru analiză, către Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară Bucureşti, un numar de 11 probe (teste de sanitaţie), din cadrul abatoarelor din judeţ, din care 8 au fost  prelevate de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi 3 de pe suprafata carcaselor de ovine.

« La o probă recoltată de pe suprafaţa carcaselor de bovine au fost detectate genele stx1 şi stx2, dar nu a fost izolată şi confirmată VTEC; în 3  probe recoltate de pe suprafaţa carcaselor de ovine, a fost izolată şi confirmată Escherichia Coli verotoxigenă: gena O 111- pentru o probă şi gena stx1 pentru 2 probe”, informează directorul executiv al DSVSA BN, Sorin Oros Mănarcă.

         Potrivit susrsei citate, inspectorii DSVSA au reţinute oficial cele 3 carcase de ovine, în greutate de 41 kg, pe care a fost confirmată prezenţa E. Coli verotoxigenă, urmând să fie dirijate, pentru distrugere, la o unitate autorizată pentru neutralizare. De asemenea, operatorul economictrebuie să revizuiscă planul HACCP. Au fost impusă aplicarea de măsuri suplimentare de igienizare a unităţii de abatorizare, verificarea stării de sănătate a personalului abatorului, dar şi recoltarea de probe în cadrul programului de autocontrol al operatorului în vederea analizării E. coli (VTEC).

Medicul veterinar oficial din abator controlează prin supraveghere/monitorizare/recoltare de probe: respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare bovine şi, în mod special, a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare; evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine si caprine; respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare.

În judeţul Bistriţa-Năsăud, Planul Naţional de Control pentru determinarea prevalenţei Escherichia Coli verotoxigenă, care a fost demarat în data de 16 mai şi se va desfăşura până pe data de 31 decembrie 2016, presupune prelevarea şi analizarea de probe prelevate de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi ovine, din cadrul abatoarelor.

Agenţii economici cu sediul în judeţ au realizat în luna iunie 2016 exporturi în valoare de 70575 mii euro, cu 20,4% peste nivelul lunii corespunzătoare a anului anterior şi cu 13,2% mai mari decât în luna precedentă. Din totalul valorii exporturilor, 57,5% este reprezentat de maşini, aparate şi echipamente electrice, urmând ca pondere (18,5%) materiile textile şi articolele din acestea, piesele şi subansamblele aferente mijloacelor de transport (7,6%), metalele comune şi articolele din acestea (6,1%), conform buletinului transmis de Direcţia Regională de Statistică Bistriţa-Năsăud
Distribuţia pe principalele ţări partenere a exporturilor judeţului în perioada ianuarie-iunie 2016 este următoarea: Germania (39,5%), Italia (19,8%), Ungaria (11,2%), Republica Moldova (6,4%).
În perioada ianuarie-iunie 2016, volumul exporturilor realizate a fost de 391901 mii euro, cu 57370 mii euro (17,1%) mai mare comparativ cu primul semestru al anului 2015.
Volumul importurilor realizate de agenţii economici din judeţ a fost în luna iunie 2016 de 60003 mii euro, cu 5,0% mai mare comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent. Faţă de luna anterioară volumul importurilor a crescut cu 4,3%. Ponderi mai importante în structura importului au deţinut: maşinile, aparatele şi echipamentele electrice (40,8%), materiile textile şi articolele din acestea (19,4%); metalele comune şi articolele din acestea (16,2%); materialele plastice, cauciucul şi articolele din acestea (14,2%).
Repartiţia pe principalele ţări partenere a importurilor judeţului în perioada ianuarie-iunie 2016 este următoarea: Germania (21,6%), Italia (12,3%), Ungaria (11,9%), China (9,8%), Republica Moldova (7,5%) şi Turcia (6,5%).
În primul semestru al anului 2016 s-au realizat importuri în valoare de 339783 mii euro, în creştere cu 56506 mii euro (19,9%) faţă de perioada ianuarie-iunie a anului 2015.

În luna octombrie, inspectorii din cadrul DSVSA Bistriţa-Năsăud au efectuat 178 controale în unităţi de panificaţie-patiserie-cofetărie, unităţi de fabricare paste făinoase, unităţi de ambalare şi îmbuteliere, unităţi de alimentaţie publică, magazine alimentare, supermarketuri, depozite en-gros, unităţi de vânzare produse congelate, pieţe agroalimentare, abatoare, târguri de animale, exploataţii de ovine, ferme de suine, canise, circumscripţii sanitare veterinare, precum şi controale în trafic.

În urma controalelor au fost aplicate, în conformitate cu prevederile HG 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare 14 sancţiuni contravenţionale, din care un avertisment şi 13 amenzi, în valoare de 15.200 lei.

„Principalele deficienţe constatate au fost manipularea neigienică a produselor alimentare; comercializarea produselor alimentare în spaţii neaprobate sanitar veterinar; ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare; nerespectarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind condiţiile de depozitare a produselor alimentare; manipularea produselor alimentare cu încălcarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor; încălcarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind demonstrarea trasabilităţii produselor la producerea, prelucrarea, distribuţia, punerea pe piaţă sau comercializarea alimentelor; vânzarea sau înstrăinarea în orice mod a animalelor, cumpărarea ori luarea acestora în proprietate cu orice titlu, fără documentele prevăzute de legislaţia sanitară veterinară în vigoare şi  eliberarea de documente sanitare veterinare de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi în alte condiţii decât cele prevăzute în normele, instrucţiunile şi dispoziţiile în vigoare

A fost dispusă reţinerea oficială şi dirijarea spre distrugere a cantităţii de 167,37 kg produse alimentare neconforme”, precizează directorul executiv Sorin Oros Mănarcă de la DSVSA BN.

Pârâul Ursului, o zonă aflată într-o izolare aparentă, are acum în ea o mândrie a locului, cultivată de oamenii- specialişti şi la propriu şi la figurat. Aflat în aeralul de vânătoare a fostului lider comunist Nicolae Ceauşescu, unde urşii erau de-ai casei, Dealul Negru, cabana prezidenţială fiind la vreo 15 km, dealurile de astăzi au devenit adevărate mine de aur. Ajungi uşor aici, cale de 1,2 km, pe un drum pietruit, de la asfaltul din satul Orheiul Bistriţei, ferma pomicolă de la Pârâul Ursului trăieşte acum, spre sfârşitul toamnei, un final productiv optimist. Am sosit aici împreună cu inginerul Viorel Toma, un foarte bun cunoscător al pomiviticulturii judeţene într-o zi ploioasă, mohorâtă, o zi mai degrabă propice cititului nu muncii câmpului. Directorul firmei, ec. Ioan Moldovan tocmai plecase cu treburi la Bistriţa, aşa că interlocutorul nostru, ing. Dorel Hognogiu s-a dovedit a fi un excelent cunoscător al spectrului său de muncă. Îl întreb dacă toamna ploioasă nu-l încurcă şi ca răspuns mă invită să admir livada cu frunzele ruginite, dar şi containerele pline ochi de mere ce te obligau parcă să le guşti. Toamna e un anotimp plin de roade, vorba aceea, „Toamna se numără bobocii”, iar frumuseţea ei izvorăşte nu numai din fructele culese ce ajung pe masa consumatorilor, dar şi din satisfacţia muncii depuse într-un an. Inginerul Dorel Hognogiu e o fire optimistă şi vorbeşte despre pomi ca despre ceva foarte drag. Îmi arată într-un registru – catalog oglinda fermei, câţi meri sunt pe rânduri şi pe soiuri, câţi cireşi, piersici, cu tratamentele întrebuinţate şi cu tot ceea ce ţine de creşterea şi dezvoltarea lor.
Aici, în ferma de 172 ha există o plantaţie de 5 ha cais, o noutate pentru judeţ. A produs caise de cea mai bună calitate. Apoi, 20 ha de cireş încât i-a concurat serios pe renumiţii cireşari din Cireşoaia. Şi cum o fermă ce se respectă trebuie să aibă şi un vin de viaţă lungă, a fost înfiinţată o plantaţie de viţă nobilă pe 5 ha. Ponderea exploataţiei o ocupă mărul, pe 50 ha, din care 23 hectare în sistem superintensiv şi 40 ha cu pruni. Soiurile, atâta la măr, cât şi la prun, sunt dintre cele mai productive şi gustative. Golden, Fuji, Pinova, Gal - soiuri de mere, ori Stanley, Katinka, Hermann, Victoria – soiuri de prune, sunt foarte bine primite de consumatori.
Pârâul Ursului a fost întâia fermă care a implementat irigatul prin picurare, sistemul fiind în tot ciclul productiv în stare de funcţionare. Merele sunt păstrate în condiţii dintre cele mai bune, în urmă cu vreo trei ani fiind construit un depozit frigorific cu o capacitate de 2000 tone. Inginerul Dorel Hognogiu comunică mereu cu natura din fermă. Lucrează aici de opt ani, după ce şi-a făcut ucenicia la staţiunea bistriţeană de profil. Şi pomii, la fel ca şi oamenii, au nevoie de afecţiunea noastră, poate pare ciudat, dar aşa simt eu, îmi spune interlocutorul nostru. Deşi merele sunt în depozit, s-a terminat deci recoltatul, am întâlnit în livadă oameni care au demarat lucrările de tăieri. Viaţa la ţară, într-o fermă care se respectă, cum e cea condusă de ec. Ioan Moldovan, n-are pauze, livada îşi cere dreptul ei de a trăi, iar cei din Pârâul Ursului, specialişti, salariaţi şi zilieri, comunică mereu cu natura aducătoare de fructe sănătoase.

Specialiştii Compartimentului Judeţean de Inspecţii, Verificare şi Control Bistriţa-Năsăud, subordonat Direcţiei de resort din cadrul Ministerului Agriculturii, efectuează, împreună cu unităţile cu care colaborează, controale pe domeniul fructe şi legume. Astfel, după cum ne informează ing. Viorel Toma, în perioada lunii trecute au fost verificaţi 15 producători agricoli, dintre care opt persoane juridice. Pentru neregulile constatate, cu impact asupra sănătăţii consumatorilor, au fost aplicate 11 amenzi, în valoare totală de 30.100 lei. Conform planificărilor stabilite, şi în perioada următoare, mai ales că se apropie Sărbătorile de Iarnă, vor fi organizate, în continuare, controale în pieţe şi în unităţile care desfac produse ce intră în competenţa compartimentului respectiv.

Un strat subţire de zăpadă a îmbrăcat în alb exploataţia pomicolă de la Ghinda. Cu toate acestea, aici se munceşte, în hală, în birouri sau afară. Se ţes poveşti de demult şi de astăzi, poveşti clădite prin truda celor de aici. În urmă cu câteva decenii, creştea în Ghinda un soi de măr cu totul deosebit. Localnicii, şi nu numai, l-au botezat „mărul tare de Ghinda”. Era cules toamna şi consumat în primăvara şi vara viitoare. N-a mai rămas niciun exemplar din mărul tare, însă în arealul respectiv a crescut, aidoma lui Făt Frumos din poveste, o livadă de referinţă pentru sectorul pomicol al judeţului. Anul de naştere  este 1977 şi, de atunci, exploataţia s-a extins, s-au diversificat soiurile de măr şi prun, calitatea fructelor întrecând cu mult aşteptările şi pretenţiile consumatorilor. De când ferma a intrat în administrarea inginerului Octavian Drăgan (o familie de specialişti agricoli) şi a fiului Tudor, exploataţia a devenit şi un spaţiu al experienţelor pozitive. La măr, Goldenul şi Ionathanul, pe 56 ha, au prioritate absolută. Pe 3 ha de pruni poţi gusta din şapte soiuri, cu ajungerea la maturitate din iulie până în octombrie.

          Prin anul 2010, s-a defrişat o suprafaţă de teren şi apoi s-a plantat pe 6,5 ha măr în sistem superintensiv. Anul acesta, un proiect pe reconversie de 9,08 ha cu măr şi 2 ha cireş întregeşte biografia pomicolă a fermei de la Ghinda. Aici se munceşte şi se cercetează, se aplică tehnologii noi, se plantează puieţi aduşi din Olanda şi Ungaria, care găsesc un microclimat adecvat. „Fiecare pas te obligă la noi tehnologii, la noi investiţii”, ne spunea inginerul Drăgan. Nu poţi sta pe loc. Ca atare, la Ghinda, se află în stadiu de implementare o plantaţie de măr – irigarea şi fertilizarea făcându-se prin picurare şi cu un sistem de protecţie antigrindină, o premieră judeţeană. Deja sunt plantaţi stâlpii, urmează ca şi pomii să fie încorporaţi în sol în perioada imediat următoare. Terenul este pregătit după o tehnologie aparte.

          Spuneam că se munceşte la Ghinda. Un singur exemplu: să plantezi în cinci zile 19.500 puieţi nu este o treabă chiar simplă, în condiţiile în care forţa de muncă calificată nu este totdeauna disponibilă. La Ghinda, recoltatul fructelor s-a încheiat de ceva vreme. Activitatea continuă. Urmează, cum spuneam, lucrarea de extindere a fermei prin plantarea unor noi suprafeţe. În depozit, în celule frigorifice, merele sunt pregătite şi livrate consumatorilor. Există contracte cu unităţi de desfacere. Se caută mărul de Ghinda. Chiar dacă cel „tare” existent în urmă cu mai multe decenii nu mai există, în schimb mărul aromat cu gust îl înlocuieşte cu brio pe precedentul. Semnatarii acestuia sunt specialiştii familiei Drăgan.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că termenul limită pentru depunerea cererilor de plată pentru măsura de asigurare a recoltelor de struguri pentru vin este data de 30 noiembrie 2016, conform prevederilor art.5 (1) din OMADR 1329/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de asigurare a recoltei de struguri pentru vin, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018.

Beneficiarii, persoane fizice/juridice, trebuie să depună la Centrele Judeţene şi la Centrul Municipiului Bucureşti al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, o cerere de plată (conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din normele metodologice), însoţită de următoarele documente:

    a) copia actului de identitate (buletin/carte de identitate), pentru persoane fizice, certificat de înregistrare eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi certificat de înregistrare fiscală, pentru persoane juridice;

    b) copia actelor care să dovedească dreptul de proprietate şi/sau de exploatare pentru suprafaţa asigurată;

    c) fişă informatizată a suprafeţelor viticole înscrise în R.P.V. pentru care se solicită sprijin financiar, eliberată de către direcţiile pentru agricultură judeţene ( D.A.J.) şi al municipiului Bucureşti;

    d) copia poliţei de asigurare.

Aceste documentele sunt prezentate în original şi copie, în vederea certificării de către reprezentantul A.P.I.A. prin înscrierea pe copie a sintagmei "conform cu originalul", după care originalele se restituie beneficiarului.

SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud a centralizat cererile beneficiarilor eligibili pentru obţinerea ajutorului de minimis pentru achiziţionarea de către producătorii agricoli de juninci din rase specializate de taurine, juninci din specia bubaline şi/sau tauri de reproducţie din rase de carne.

         „În baza HG 723/2016, în Bistriţa-Năsăud avem 42 de beneficiari care vor achiziţiona 380 juninci de lapte, 27 de beneficiari cu 250 juninci carne şi 11 beneficiari cu 11 tauri din rasă de carne. Valoarea totală a ajutorului de minimis aferent judeţului nostru este de 3,488 milioane lei”, ne-a declarat ing. Ioan Nuţu Tabără, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud.

         Cuantumul sprijinului financiar este de maximum 5.000 lei/ cap junincă din rasă de lapte; maximum 6000 lei/cap junincă din rasa de carne şi maximum 8000 lei/cap de taur de reproducţie din rasă de carne”.

Până în 5 decembrie, Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud primeşte cererile pentru acordarea ajutorului de minimis pentru achiziţionarea de către producătorii agricoli de animale de reproducţie din rase pure şi/sau hibride din specia porcine. Ajutorul de minimis este reglementat de Hotărârea de Guvern 852/2016, precizează directorul executiv Ioan Nuţu Tabără de la Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud.

         Beneficiari ai schemei de ajutor de minimis sunt persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, dar şi persoane juridice, care deţin exploataţii de porcine înregistrate/autorizate sanitar-veterinar. Valoarea sprijinului financiar este de maximum 3.000 lei/cap vieruş din rasă pură şi/sau hibrid, maximum 1100 lei/cap scrofiţă din rasă pură şi maximum 600 lei/cap scrofiţă hibridă. Valoarea totală care se acordă nu poate depăşi suma de 15.000 pe durata a trei exerciţii financiare.

         La nivel naţional este disponibilă suma de 13,5 milioane lei, asigurată de la bugetul de stat. Ajutoarele de minimis vor fi plătite începând cu data de 15 decembrie 2016.

Cluj Business Days: Un studiu comparativ Cluj versus București

După numeroase ediții de succes, un nou eveniment Business Days dedicat antreprenorilor și managerilor din România va avea loc în perioada 14-15 decembrie, la Cluj-Napoca, în cadrul Liberty Technology Park. Tema centrală a evenimentului va fi transformarea digitală și efectele pe care aceasta le are asupra noastră ca indivizi, ca societate și în special asupra organizațiilor din mediul economic. Pe parcursul celor două zile, se va discuta despre principalele trenduri ce caracterizează vremurile noastre și care sunt oportunitățile și provocările generate de fenomenul de tehnologizare.

Special pentru această editie, organizatorii au derulat în perioada octombrie- noiembrie 2016  un  studiu comparativ Cluj versus București  referitor la impactul factorilor disruptivi ai revoluției digitale asupra pieței muncii și asupra nevoilor de dezvoltare a abilităților și competențelor personalului din Cluj pe un eșantion de 274 de manageri de resurse umane, CEO, directori generali și antreprenori. Studiul arată că factorii de schimbare care vor afecta puternic piața forței de muncă pe termen scurt (până în 2020) sunt: creșterea aspirațiilor și impactul în economie al femeilor, creșterea inadaptabilității populației tinere la schimbările de pe piața muncii, tendința de schimbare a modului de lucru către un program flexibil, volatilitatea geopolitică și urbanizarea rapidă – acestea din urmă având tendința de stabilizare ușoară pe termen mediu și lung.

Factorii de schimbare pe termen mediu (până în 2030) sunt reprezentați de: dezvoltarea clasei de mijloc, creșterea speranței de viață și îmbătrânirea populației, schimbarea modului în care muncim, volatilitatea politică și creșterea impactului femeilor în economie.

Potrivit studiului, principalele strategii pe care companiile din regiune le vor adopta pentru a se adapta la schimbările ce vor avea loc pe piața muncii sunt diverse: investiții în dezvoltarea abilităților angajaților (78,5% la Cluj față de 67,9% în București) și programe de internship pentru tineri (69,2% în Cluj față de 64,3% în București), colaborarea cu furnizori de programe de training și dezvoltare personală și profesională (56,9% în Cluj față de 50% în București), colaborarea cu instituțiile din învățământ pentru adaptarea curriculumului la noua realitate și dezvoltarea unor programe specifice care să ajute la o mai bună asimilare a absolvenților pe piața muncii (50,8% în Cluj față de doar 28,6% în București).

Spre deosebire de managerii și antreprenorii din București, cei din Cluj sunt mai puțin deschiși la a angaja personal în vârstă, colaboratori virtuali sau să apeleze la soluții de outsourcing, însă, pe de altă parte, managerii clujeni sunt mai deschiși pentru angajarea personalului din rândul minorităților sau a muncitorilor pe termen scurt, precum și la colaborarea cu alte firme din industrie în dezvoltarea de programe care să soluționeze problema lipsei forței de muncă calificată din industrie.

În ceea ce privește barierele de care se lovesc managerii de HR în implementarea strategiilor potrivite, cei din regiunea Cluj au răspuns că principalele bariere sunt:  constrângerile care țin de resursele disponibile (32,8% în Cluj față de 25,9% în București), insuficienta înțelegere a schimbărilor disruptive (10,9% în Cluj față de 11,1% în București) și presiunea din partea acționarilor pentru profitabilitate pe termen scurt (10,9% în Cluj față de 7,4% în București).

Cluj Business Days 2016 va fi o ediție specială, cu multă informație și conținut valoros, în cadrul căreia vor conferenția  peste 100 de speakeri de top străini și români, pe durata celor două zile, în peste 40 de sesiuni. Printre speakerii invitați vor fi și personalități de renume internațional, dintre care îi amintim pe: Jim Bagnola - international speaker, executive coach și expert în leadership, Simon Robinson - profesor de etică aplicată și profesională la Universitatea Metropolitană din Leeds, Imani Kyaruzi - lector la QA Business School din cadrul Universității Ulster din Birmingham și autor a numeroase cărți de specialitate, Sofie Sandell -  social media speaker și specialistă în digital leadership.

Evenimentul se adresează antreprenorilor, managerilor,  specialiștilor și managerilor din HR, dar și celor care sunt interesați de principiile leadership-ului și ale coordonării de echipe, specialiștilor și managerilor din vânzări și customer service, specialiștilor și managerilor de marketing și comunicare sau social media. Pentru prima oară, ediția va fi gamificată cu numeroase premii și surprize, pentru cei care vor opta să participe la concursurile online inițiate de organizatori.

Pentru mai multe detalii despre modalitatea de înscriere, lista completă a speakerilor și alte informații, puteți accesa direct site-ul evenimentului:

 http://www.businessdays.ro/Evenimente/Cluj-2016/Homepage

Perioada de early bird  este activă între 21-28 noiembrie.

Despre Business Days

Business Days este o platformă de comunicare, informare, schimb de idei, educare și generare de oportunități pentru mediul de business din România. Business Days este formată dintr-o serie de proiecte și platforme de comunicare dintre care menționăm: suita de evenimente Business Days, Business Days TV, Business Days Magazine, Aplicatia MeetMe.  Evenimentele Business Days sunt considerate de participanți, parteneri și speakeri drept cele mai mari, mai relevante și de impact evenimente de business din România și din estul Europei. Scopul Business Days este de a contribui semnificativ la crearea unei culturi antreprenoriale sănătoase și la dinamizarea mediului de business din țara noastră.

Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud, în calitate de beneficiar, a demarat implementarea proiectului Instrumente digitale de formare în economia circulară pentru inovare în antreprenoriatul ecologic – ENG@GE, finanţat prin programul ERASMUS+,  parteneriate strategice.  Proiectul, cu o durată de 24 de luni şi o valoare de aproximativ 195.000 euro, este implementat în parteneriat cu prof.dr. Asen Zlatarov University din Varna (Bulgaria), MAC DAC Engineering Consultancy Bureau LTD – MECB (Malta), Universitatea Politehnică Bucureşti, Lawton School Gijon (Spania), Drosostalida Atena (Grecia) şi The Glasgow Caledonian University,  Glasgow (Marea Britanie). 

„Proiectul Eng@ge este motivat de faptul că utilizarea excesivă a resurselor este în creștere datorită standardelor ridicate de viață. Această problemă este evidentă dacă privim cifrele: 65 de miliarde de tone de material au intrat sistemul economic în 2010 (Ellen MacArthur, 2013). Europa este lider mondial în domeniul reciclării, însă din 2,6 miliarde de tone de deșeuri scoase din uz, doar 40% sunt reciclate, compostate sau reutilizate (Eurostat, 2014). În plus, această cantitate de deșeuri nu include pierderile materiale, din amonte, în procesul de fabricație.

Directiva-cadru privind deșeurile (2008/98 / CE) se concentrează, în special, asupra acțiunilor care vizează doar o parte a ierarhiei deșeurilor, cum ar fi: ținte de diversificare a depozitelor de deșeuri, valorificare și reciclare și politici care interacționează cu industria de deșeuri. Acestea pot fi îmbunătățite prin "Economia circulară (CE)", abordare ce se bazează pe o viziune: zero deșeuri”, a explicat, în cadrul unei conferinţe de presă, managerul proiectului, Monica Mureşan, secretar general al Camerei de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud.

Potrivit acesteia, abordarea pe baza conceptului de Economie Circulară are un potențial major de creștere a locurilor de muncă și creștere economică prin maximizarea eficienței.

În fapt, în decembrie 2015 s-a lansat Pachetul EC (http://ec.europa.eu/priorities/jobs-growth-and-investment/towards-circul...), pentru a stimula competitivitatea, locurile de muncă  și creșterea durabilă. Pentru ca această schimbare de paradigmă să fie atinsă, există nevoia ca principiile și beneficiile EC să fie difuzate pe scară largă.

“Prin urmare, există urgent nevoia ca învățământul,  inclusiv VET, să fie echipat cu cunoștințe privind Economia Circulara: abordarea, principiile și efectele benefice atât asupra societății cât și asupra industriei, precum și faptul  că această abordare poate aduce un suflu nou "Antreprenorilor ecologici". Acest lucru îl propune proiectul ENG@GE prin crearea unui set de instrumente digitale, deschise care să permită formatorilor VET și altor persoane interesate să desfășoare activități de învățare”, a adăugat Monica Mureşan, secretar general al CCI BN.

În această perioadă, în mod tradiţional se sacrifică porci în gospodăriile populaţiei, în vederea prevenirii unor posibile infestări cu parazitul Trichinella Spiralis la om, D.S.V.S.A. Bistriţa-Năsăud recomandă proprietarilor de porcine să solicite efectuarea examenului trichineloscopic la porcii sacrificaţi în gospodării pentru consum propriu şi, de asemenea, recomandă consumatorilor să cumpere carne de porc sau preparate din carne numai din unităţi sau spaţii autorizate/înregistrate sanitar veterinar.

"Pentru efectuarea examenelor trichineloscopice la probele aduse de la porcii sacrificaţi în gospodăriile populaţiei, proprietarii se vor adresa medicilor veterinari de libera practică de la Circumscripţiile Sanitare Veterinare din imediata apropiere, Circumscripţiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa, precum şi Laboratorului Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud, care vor funcţiona zilnic între orele 8-16, inclusiv  în zilele de sâmbătă şi duminică, începand cu data de 03.12.2016.

În vederea efectuării examenului trichineloscopic, proprietarii recoltează o probă de carne cu greutatea de aproximativ 100 grame din pilierii diafragmatici, din partea musculară a diafragmei situată în apropierea coastelor sau a sternului, din musculatura limbii, muşchii maseteri sau cei abdominali.

Examinarea trichineloscopică se face contra cost la medicii veterinari de liberă practică, prin metoda examinării directe, în funcţie de tariful stabilit de către aceştia şi prin metoda digestiei artificiale, pentru confirmare, în cadrul LSVSA (44,0 lei + TVA)", precizează directorul executiv Sorin Oros Mănarcă.

Proprietarii au obligaţia ca, odată cu proba adusă la examinare, să predea medicilor veterinari şi crotaliile de la porcii sacrificaţi, in vederea operării  şi scăderii acestora din Baza Naţională de Date.

În conformitate cu prevederile HG nr. 1214/2009, proprietarii ai căror porci au fost diagnosticaţi cu Trichinella Spiralis vor fi despăgubiţi la valoarea preţului de piaţă a animalului.

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud, prin controalele oficiale efectuate în unităţile înregistrate/autorizate sanitar veterinar care comercializează carne şi produse din carne, asigură consumatorii că aceasta provine din abatoare autorizate sanitar veterinar, unde este asigurată asistenţa sanitară veterinară permanentă şi nu există nici un risc privind sănătatea consumatorilor.